Poligrafie ventilatorie nocturnă

Home

Sindromul de apnee în somn reprezintă o afecțiune medicală foarte serioasă, ce necesită investigații atente și intervenții terapeutice rapide, deoarece consecințele sunt severe, chiar amenințătoare de viață.

Apneea în somn se caracterizează prin blocarea totală sau parțială a respirației, atât la nivel nazal, cât și la nivel oral, pentru un interval de timp de minim 10 secunde, eveniment ce se repetă de mai multe ori pe parcursul nopții. Acest blocaj apare ca o consecință a relaxării musculaturii de la nivelul căilor aeriene, iar bărbații sunt mai predispuși la dezvoltarea acestui sindrom, în comparație cu femeile, din cauza structurii anatomice.

SASO – Sindromul de apnee în somn este o tulburare de somn foarte des întâlnită, în special în rândul bărbaților cu vârsta cuprinsă între 45 și 65 ani, dar apare și în cazul femeilor. Studiile au arătat faptul că această afecțiune apare la aproximativ 4% din populația generală, iar prevalența bolii este asemănătoare cu cea a astmului sau chiar a diabetului zaharat.

Principala consecință a opririi bruște a respirației în timpul somnului este reprezentată de scăderea rapidă și brutală a cantității de oxigen din organism, implicit din celule, denumită în termeni medicali hipoxie. Hipoxia are consecințe multiple pentru organism, crescând riscul de boli cardiovasculare, precum fibrilația atrială, diabetul zaharat, moartea subită, accidentul vascular cerebral. O altă consecință majoră și deloc de neglijat a hipoxiei de la nivel cerebral este reprezentată de declincul cognitiv și apariția bolii Alzheimer.

Principala modalitate de diagnosticare a sindromului de apnee în somn este reprezentată de poligrafia ventilatorie nocturnă. Clinicile Oxxygene din București pun la dispoziția pacienților efectuarea acestei investigații la standardele cele mai înalte, în condiții optime de siguranță.

Ce reprezintă poligrafia ventilatorie nocturnă?

Poligrafia ventilatorie nocturnă este o investigație non-invazivă, care se efectuează cu scopul de a se stabili diagnosticul de Sindrom de apnee în somn (SASO). Această investigație este nedureroasă și presupune monitorizarea pe toată perioada nopții, cu ajutorul unui aparat special, a indicilor respiratori: saturația sângelui în oxigen, pulsul arterial, cantitatea de aer care pătrunde și iese din orificiile nazale, mișcările respiratorii toracice și poziția corpului.

Testul se efectuează la domiciliul pacientului, pe o perioadă de circa 8 ore; pentru a valida investigația, aparatul trebuie să înregistreze un interval de timp de minim 5 ore.

Aparatul cu care se efectuează investigația cuprinde:

• Centurile toracală și abdominală care vor urmări mișcările respiratorii ale trunchiului;
• Canula nazală care măsoară cantitatea de oxigen ce intră în plămâni;
• Pulsoximetrul care măsoară bătăile inimii și saturația sângelui în oxigen;
• Termistor care decelează mișcările de poziție ale corpului.

Pentru a se stabili diagnosticul de sindrom de apnee în somn, este nevoie ca aparatul să înregistreze pe parcursul celor 8 ore, minim 5 evenimente respiratorii: APNEE – oprirea respirației pentru minim 10 secunde sau HIPOPNEE – reducerea fluxului aerian cu o valoare de 30-50% față de valoarea de referință asociată cu scăderea saturației în oxigen sub 95%.

Ce categorii de pacienți trebuie să efectueze această investigație?

Poligrafia ventilatorie nocturnă este o investigație care trebuie efectuată tuturor pacienților suspecți de sindromul de apnee în somn. Unul dintre cele mai frecvente simptome care apar la debutul bolii este sforăitul; de multe ori partenerul de viață relatează faptul că pacientul sforăie sau pur și simplu i se oprește respirația; acesta este unul din momentele în care trebuie efectuată poligrafia ventilatorie nocturnă.

Pentru a orienta clinicianul, dar și pentru a clasifica mai bine pacienții suspecți de sindromul de apnee în somn, există chestionare ce pot fi utilizate: Scara de somnolență Epworth și chestionarul STOP BANG

Poligrafia ventilatorie noctură se efectuează în momentul în care cele două chestionare sunt sugestive pentru diagnosticul de sindrom de apnee în somn, iar pacientul prezință semne clinice ale hipoxiei celulare precum:

• pacientul este foarte somnolent ziua și ațipește foarte rapid în situații cotidiene obișnuite;
• apar tulburările cognitive, scade capacitatea de concentrare la locul de muncă, pacientul se simte irascibil pe toată durata zilei;
• apar durerile de cap predominant matinale;
• hipertensiune arterială, infarct miocardic, fibrilație atrială, accident vascular cerebral;
• apar probleme la nivelul vieții sexuale;
• pacientul suferă de depresie sau stări de anxietate;
• apare refluxul gastro-esofagian.

În ceea ce privește sindromul de apnee în somn, există 3 factori de risc importanți, care trebuie luați în calcul:

• Obezitatea – raportul greutate/înălțime – indicele de masă corporală cu o valoare mai mare de 30mg/m2.
• Anatomie specială la nivelul gâtului – așa numitul ”gât scurt„ sau Sindromul Pickwick.
• Modificări în sfera ORL, precum hipertrofia de luetă, sinosinuzite cronice etc.

În anul 2019, în legislația României a fost introdus screening-ul obligatoriu pentru sindromul de apnee în somn efectuat șoferilor profesioniști, pentru a reduce riscul accidentelor rutiere cauzate de ațipirea la volan în timpul șofatului.

Cum se efectuează poligrafia ventilatorie nocturnă?

Această investigație extrem de importantă pentru diagnosticarea sindromului de apnee în somn este non-invazivă și nedureroasă; practic pacientul nu este supus niciunui risc pe durata celor 5-8 ore, interval de timp în care aparatul specializat, poligraful, înregistrează parametrii respiratori cu ajutorul diverșilor senzori ȋncorporați.

Procedura se poate efectua cu succes la domiciliul pacientului sau în cabinetele specializate de somnologie. Pe tot parcursul nopții, senzorii înregistrează și colectează datele sub forma unor grafice care ulterior vor fi cuprinse într-un raport complet. Acest raport va fi interpretat de medicul specialist și pe baza lui se va stabili dacă pacientul suferă de sindrom de apnee în somn sau nu.

Recomandări înainte de investigație

Înainte de a efectuarea poligrafiei ventilatorii nocturne, pacientul va beneficia de o consultație cu unul din specialiștii în această procedură. În cadrul acestei prime întâlniri, se vor comunica medicului toate afecțiunile pacientului, orice fel de medicament administrat la acel moment precum și alte date importante, cuprinse în anamneză.

Recomandări înainte de procedură de care pacientul trebuie să țină cont:

• consumul de alcool nu este recomandat;
• consumul de cofeină, ceai negru, ciocolată sau cafea se va evita pe cât posibi pentru că ar putea îngreuna somnul continuu de 8 ore;
• pacientul va trebui să nu doarmă în timpul zilei premergătoare investigației;
• în timpul nopții, pacientul trebuie să evite mișcările bruște, pentru a nu îndepărta unul dintre elementele aparatului (centurile, canula nazală, pulsoximetrul);
• se va îndepărta oja de pe unghii, pentru a nu afecta măsurarea saturației sângelui în oxigen și a pulsului.

După finalizarea investigației, medicul specialist din cadrul spitalului Oxxygene va primi un raport complet cu toate informațiile colectate pe timpul nopții, cu ajutorul poligrafului. Pe baza acestui raport, se va stabili dacă pacientul suferă de sindromul de apnee în somn, care este planul ulterior de tratament și ce măsuri de siguranță vor trebui implementate.

Contactează-ne